Tags

Pentru cine nu stie, Monte Cassino este un munte in Italia, pentru care s-a dat o batalie crunta in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Batalioanele de pedeapsa germane, calite de cei 5-6 ani de razboi aprig, au fost pur si simplu inspaimantate de forta industriala a Statelor Unite : in perioada Ianuarie-Mai 1944 acest munte a fost bombardat cu o cantitate de bombe mai mare decat cantitatea folosita de-a lungul intregului prim Razboi Mondial in Europa de Vest. Din nou Sven Hassel a reusit sa descrie atrocitati si mai mari decat pana acum.

File:Bundesarchiv Bild 146-2005-0004, Italien, Monte Cassino.jpg

Ce mi-a atras cel mai mult atentia in aceasta carte este felul cum oamenii asemanatori nu au nevoie de cuvinte pentru a se recunoaste si a comunica. Sunt pur si simplu atrasi magnetic unii de ceilalti. Este extraordinar episodul in care Sven, un tanchist din batalioanele de pedeapsa si doi marinari pe submarin comunica din priviri in mijlocul unui bar de campanie, se apropie instinctiv unii de ceilalti si petrec 3 zile memorabile impreuna. Zile in care au facut sex cu aceeasi dama de consumatie pe rand, doi discutau si o tineau, cel de-al treilea “presta”; si-au dezgolit sufletul unul in fata celuilalt, povestindu-si experientele si dorintele cele mai intime; au gasit puterea de a face ceea ce separat nu reuseau, si anume sa fie pentru o zi mai liberi decat pana atunci si sa faca tot felul de nazbatii; si sa-si promita reciproc ca vor supravietui si se vor reintalni in acelasi loc dupa sfarsitul razboiului. Ceea ce aveau in comun erau traumele fizice si psihice asemanatoare, a fi inchis intr-un spatiu stramt gata oricand sa mori ars de viu in timp ce esti responsabil de moartea a mii de soldati din tabara cealalta era identic si pentru tanchisti si pentru marinarii de submarine.

Lucrurile au mers mai departe de atat, in focul luptei Sven s-a trezit singur intr-o groapa de obuz cu un american. Fara sa-si cunoasca reciproc limba au facut schimb de tigari, s-au imbratisat si si-au impartasit dezgustul fata de urgia razboiului si sentimentul ca nu sunt dusmani, ci doar oameni care nu au nimic unul impotriva celuilalt, dar din cauza unor conducatori psihopati(vezi Putin din ziua de astazi) sunt pusi in situatia de a se ucide unul pe celalalt. Camaradul lui Sven, Micutul, bruta cu minte de copil a prins si el drag instant de american, manifestandu-si dorinta de a ucide pe orice german care ar indrazni sa ii impuste prietenul american.

Pe front au aparut trupe de o ferocitate superioara rusilor care au inspaimantat destul de tare pe germani : japonezo-americanii (go for broke zice ceva cuiva ?) veterani din Pacific si canadienii reuseau sa fie mult mai inspaimantatori decat tot ceea ce intalnisera in lungul razboi.

A fost de asemenea descrisa “ciocolata” germana, o substanta experimentala care zapacea metabolismul soldatilor, facandu-i apti de efort sustinut si stare de trezie zile intregi, blocandu-le rinichii in asa fel incat nu aveau nevoie sa urineze ca sa poata sta camuflati si nemiscati zile in sir, si multe alte efecte secundare dorite sau nedorite.

Jaful nazist al operelor de arta a fost dezvaluit prin operatia jefuirii manastirii de la Monte Cassino. Mai interesant de atat a fost descrierea jocului de propaganda nazist prin care oricum o dadeai la intors gaseau o modalitate de rastalmacire sa fie vina celorlalti (aviz a masinii de propaganda rusesti la capitolul Crimeea-Ucraina si mai recent cea chineza la capitolul Hong Kong) desi lucrurile reprobabile erau facute de nazisti.

Acestea sunt lucruri de meditat sub umbra posibilitatii inflamarii conflictului militar de la granitele noastre.

Advertisements