A fost o data ca niciodata un mos si o baba, familia Chivernescu. Locuiau intr-un sat idilic, departe de civilizatie, unde oamenii traiau din ceea ce produceau, si nu prea foloseau banii. In limbaj economic s-ar putea spune ca traiau din autoconsum si erau slab fiscalizati si bancarizati. Mosul si baba aveau 7 copii si fiecare dintre copii la randul lor avand alti 7 copii. Fiind muncitori si strangatori de felul lor, batranii aveau doua case, vecine, una foarte mare, si cealalta, pe jumatatea celei mari. De asemenea din truda lor agonisisera de-a lungul vietii pamant, padure, vie, livada, iaz si o moara.

poze casuta din povestiSi asa a venit vremea cand batranii au pus capul pe perna si i-a furat somnul cel adanc si vesnic. Copiii traisera pana atunci in buna pace cu totii, ascultand de sfatul parintilor, acum insa, nu se prea puneau de acord la luarea deciziilor. Asa ca au hotarat sa vanda casele si sa isi ia fiecare familie casa ei. Cum s-o fi tocmit treaba ca au aparut in sat doi calatori bogati, prieteni, Geo si Teo. Calatorii s-au indragostit de sat si au decis sa se stabileasca aici. Au vandut tot ce aveau si s-au intors cu cate 10 pungi de galbeni. Teo a luat casa cea mare a batranilor si o parte din pamant cu 9 pungi de galbeni, pastrand a zecea punga de galbeni sub plita din bucatarie. Geo a luat casa cea mica, moara, iazul si o parte din pamant, tot cu 9 pungi de galbeni, iar cu a zecea punga a cumparat de la oras niste dracii care scoteau fum si faceau zgomot, pe nume una tractor si alta combina.

Fratii Chivernescu au cumparat alte case la randul lor si si-au impartit in parti egale restul de pamant/vie/livada/padure. Cei de la care au cumparat fratii Chivernescu casele au cumparat sau construit si ei alte case, crescand ceea ce se cheama numarul tranzactiilor imobiliare si pretul la proprietati, galbenii treceau din mana in mana, ce sa mai, se imbogatise tot satul !

In tot acest timp, Teo isi ingrijea curtea su pamantul. Geo in shimb, era primul care termina lucrul la camp, datorita utilajelor, si pe deasupra, se oferi sa lucreze, contra cost, si terenurile satenilor mai avuti, printre care si fratii Chivernescu. Incet-incet, Geo incepu sa isi refaca pungile de galbeni, isi cumpara mai multe utilaje, si ajunse sa lucreze majoritatea terenurilor din sat. Ba chiar, pentru ca datorita mecanizarii recoltele erau mai mari, cumpara surplusul, il macina la moara si il vindea la oras. Satul ramase in timp fara galbeni, multi adunandu-se in pungile lui Geo. Dedulciti la bunataturi de la oras, fratii Chivernescu si alti cativa mai avuti, printre care si Teo aveau nevoie de mai multi galbeni pentru ca sa isi sustina nivelul de trai. Astfel ca vreo cativa s-au angajat la Geo, altii i-au vandut din terenuri, ba unii chiar si una si alta. Avand mai mult timp la dispozitie, Geo inventa alte cele, facu o crama sa vanda vin, brutarie pentru paine la oras, solarii, iar din legumele fructele care oricum nu ar fi rezistat peste iarna facu dulceturi conserve si compoturi. Pe scurt, tot satul ajunsese sa munceasca pentru el. Teo nu si-a mai permis sa intretina casa cea mare asa ca o vandu lui Geo si se muta intr-una mai mica.

Iata cum, doi oameni, pornind de la acelasi nivel material, 10 pungi de galbeni, dar cu un comportament diferit al folosirii banilor, au ajuns unul sa saraceasca, si altul sa se imbogateasca peste poate, amandoi fiind harnici si muncitori. A avea o casa mare si frumoasa, si nimic din care sa traiesti nu inseamna prosperitate. A avea mijloacele de a munci si a castiga indeajuns incat sa iti permiti mai tarziu sa cumperi si sa intretii o casa mare si frumoasa este o sansa buna de prosperitate.

Ce legatura are povestea noastra cu scaderea TVA-ului ? Oare o caruta, cum se misca, nu este trasa de boi sau cai ? Ati vazut vreodata o caruta care sa traga ea caii sau boii ? Boii/caii (=productia/munca) trag caruta (=economia) inainte, si implicit si consumul(sacii din caruta). Pai are, prin scaderea TVA-ului la alimente, se incurajaza consumul, unii ar spune ca acest consum genereaza crestere economica si prosperitate. Am mai vazut ce inseamna cresterea economica 2007-2008 si “prosperitatea” de dupa, mai ales cea din 2010. Nu consumul trebuie incurajat pentru a creste prosperitatea, aceasta este o falsa prosperitate, ci munca trebuie incurajata. Muncind mai mult, produci mai mult, si apoi poti consuma mai mult. Oare cum poti consuma mai mult daca nu produci mai mult, altfel decat prin a intra in datorii? Si daca ai facut datorii, va trebui sa dai inapoi imprumuturile, si te vei trezi mai sarac decat ca atunci cand ai inceput. Reducerea taxelor pe munca ar fi fost o masura mai potrivita. Ar fi ramas aceeasi suma de bani in economie, ba mai mult, in loc sa intre in consum, o mica parte s-ar fi acumulat ca si capital si investit in mijloace de productie, care la randul lor ar fi atras creare de locuri de munca si tot asa. Astfel, se incurajaza comportamentul fratilor Chivernescu : cheltuirea banilor fara rost. Ori intr-o tara ca a noastra, in care disciplina financiara si adaptarea la economia de piata lasa de dorit, este exact masura populista de a atrage voturi de la paturile sarace si a le tine in continuare in saracie.

Advertisements