Tags

, , ,

Capitala isi pune amprenta asupra tarii la fel cum si tara isi pune amprenta asupra capitalei. Bucurestiul, actuala capitala a Romaniei nu si-a depasit niciodata conditia de targ de campie, nefiind oras cu adevarat in nici un moment al existentei sale. Mediul ambiental are influenta asupra omului care traieste in acel mediu. De aceea se sugereaza pastrarea unui birou organizat si ergonomic celor care tind sa fie mai dezorganizati, ordinea lucrurilor din jurul lor le poate influenta pozitiv ordinea in gandire. Amalgamul haotic de oameni si arhitectura al targului ce a servit drept capitala atatia ani a accentuat haotismul si inconsistenta pe termen lung a politicii dusa de cei care au guvernat de la Bucuresti. Ne-a lipsit o capitala care sa fi fost oras cu traditie de-a lungul istoriei. Ori Clujul, Sibiul, Alba Iulia, Timisoara, Brasovul si intr-o masura mai mica Iasiul, Braila si Sulina au aceste componente.

La serviciu vorbesc de ceva timp cu doi colegi nascuti si crescuti in capitala despre un Fat Morgan sau o Fata Morgana, un cunoscut care sa fie bucurestean veritabil, si anume sa aiba cel putin unul dintre bunici, apoi unul dintre parinti nascut si crescut in Bucuresti, si el la randul sau sa fie nascut si crescut in Bucuresti. Procentul acestora este efectiv infim, Bucurestiul fiind intr-o proportie covarsitoare un amalgam de cetateni veniti din toate colturile tarii si mai nou chiar lumii, care inca nu au capatat un spirit de apartenenta comun si normele de bun simt al traiului intr-un oras care oricum nu le-a prea avut niciodata. Si se vede acest lucru, in trafic, mijloacele de transport in comun, la cozi, si alte cele, domina legea junglei si nu spiritul urban. Raportat la actiunile civice, desi am experienta participarii la miscarile studentesti ale anilor 2000, ultimele mari manifestatii de acest fel, de altfel, de fiecare data cand am fost la o manifestatie in ultimii 4 ani in Bucuresti am intalnit de foarte putine ori cunoscuti sau prieteni. Pur si simplu ma simt ca o picatura intr-un ocean.

Un alt exemplu despre cum locul schimba oamenii este Brasovul. Numit o  perioada de timp orasul Stalin, Brasovul a fost colonizat masiv cu moldoveni, de unde si accentul usor moldovenesc pe care il au multi dintre cei nascuti si crescuti acolo. Colonizarea s-a intamplat atat in perioada interbelica, cat mai ales in perioada comunista. Cu toate acestea, nu a fost indeajuns de masiva incat sa se distruga complet spiritul acestui oras, care este oras din perioada medievala. Brasovul a reusit sa perpetueze spiritul urban. Se vede asta prin cum este administrat, cum se comporta cetatenii sai si manifestarile culturale gazduite de oras.

De ce am ales totusi Clujul in dauna Sibiului, ca doar presedintele Klaus este din Sibiu ? Recent comunitatea din Klausenburg a re-evidentiat o maturizare si o coeziune fantastica, realegand ca primar pe fostul prim-ministru hulit Boc, apoi cu prilejul Rosia Montana si foarte recent in privinta scandalului votului din diaspora. Clujul este in acest moment un oras istoric, oras din timpuri imemoriale, in care exista o simbioza culturalo-genetica deosebita intre maghiari, sasi si romani, care a necesitat secole sa ajunga aici, si care a dat multe miscari socio-culturale benefice. Din punct de vedere economic oamenii de afaceri clujeni au organizat un fel de asociatie prin care mediul privat sa vina cu solutii pentru mediul de afaceri pe care sa le si implementeze, cu rezultate concrete. Tinta fiind de creare a unui Silicon Valley romanesc. Iata cum exista o coeziune extraordinara din punct de vedere economic, cultural si politic in acest oras, m-as aventura sa spun ca neegalata de nici un oras din Romania in acest moment. Peste acestea se pot adauga marea cantitate de frustrari si supra-compensari adunate la bagajul psihologic comun al acestui oras, romani care doresc sa le arate maghiarilor ca nu au meritat titlul de populatie supusa cat si maghiari ce doresc sa arate romanilor cat de buni sunt ei ca dovada a superioritatii aratate de-a lungul istoriei, fosta capitala a regatului Transilvaniei ce doreste sa arate ca nu degeaba a fost capitala, lunga serie de personalitati care au modelat istoria a doua popoare impune si cere standarde inalte.

Sibiul a avut nevoie de o personalitate anume care sa coaguleze energiile dezvoltarii. Ei bine, la Cluj nu putem identifica o persoana anume, un lider, acest lider este insasi comunitatea. O administratie centrala, gen Guvern sau Parlament in care ar lucra oameni care locuiesc intr-o astfel de urbe ar avea un spirit fantastic de echipa, proiectele ar merge ca unse, iar reactia la schimbarile prin care trece o astfel de comunicate ar fi foarte rapida si eficienta. Sa nu va mire daca in urmatorii ani vom auzi in continuare de Cluj numai si numai lucruri bune, nemaiauzite si nemaintamplate in spatiul romanesc.

Am ales presedinte un Klaus, mutam si capitala la Klausenburg?